| ROȘIORII De pe Cacova de sus, cea de mijloc sau de josCât o fi drumul de greu, de abrupt sau lunecosDatina e din străbuni, de e vremea rea sau bunăCu sfințenie respectată, nu e luată ca o glumă. Lăibărele de dimie, cusute fin cu ibrișinDin vremuri îndepărtate sunt păstrate și provin,Amintind și de războiul pentru a noastră independențăIar potcapul cu pompon, parcă face o reverență. Pe cămășile-nălbite fluturași de aur poartăDoi bătrâni pe o lăiciorică îi salută de la poartă.Iar vătaful tare mândru, le răspunde imediatRidicând spre cer privirea: Adevărat a înviat ! Pe străduțe pietruite chiar dinspre Ghirău coboarăDin pocoave sar scântei, cine știe a câta oară ?Călăresc din vremi apuse junii nostri roșiori,Iar pe caii lor semeți au figuri de domnitori. Dan Despan, 15.08.2012 | |
Album foto:
