Coasta Prundului

        În apropierea Prundului vedem spre vest un pinten de deal ce pătrunde până în inima Scheiului.  În vârf există o troiță ce se înalţă triumfător spre cer ca un stindard al victoriei și un spațiu amenajat al Junilor Tineri. Locul este numit, inspirat, Coasta Prundului. Dela crucea de pe Coasta Prundului vedem panoramic tot Scheiul. În trecut puteam observa troițele din jur care au fost așezate la distanță de vedere.  Prund 

      Astăzi copacii au crescut și nu mai vedem decât Crucea Mușicoilui. Tot aici era săpată în pământ masa junilor, locul unde de sărbători se adunau junii și familiile lor. Coasta Prundului este într-un fel locul de observație care cuprinde Scheiul şi Cetatea Braşovului până departe. Este locul unde se ajunge destul de ușor și care face legătura cu Crucea din Variște și Crucea dela Pietriș. Un drum pornește din Piața Prundului pe strada Podul lui Grid, iar alt drum pornește din Variște și urcă în pantă ușoară de la Șișcă pănă în vârf.

       Troița de pe Coasta Prundului a fost ridicată în anul 1711 și cioplită în piatră cu următoarea inscripție:

     ”Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu îndemnarea Sfântului Duh s-au ridicat această sfântă și Dumnezeiască cruce întru slava şi cinstirea marelui mucenic Dimitrie. 25 Iulie  1711”.

       Crucea și capela ridicate inițial de Șandru în a fost renovate de Vasile Munteanu Duloicu în anul 1906. Aici veneau Junii cu plăcinte în a  3-a zi de Paști. Aici cântă surlașul în ziua de blagoveștenie de se aude în tot scheiul și tot aici se opresc Junii Tineri înainte să meargă “La Cururi”, unde se întâlnesc cu celelalte grupuri.

       Coasta Pundului a fost un adevărat simbol al Junilor Tineri. Aici se adunau copiii scheiului și se jucau până seara târziu. Aici făceau antrenamente tinerii sportivi și tot aici se adunau junii pentru a petrece în zilele de sărbătoare. Aici găsim în primele zile de primăvară liliacul înflorit. Acum brazii cad și putrezesc, drumul este îngreunat și s-a pierdut ceva din frumusețea locului și a obiceiurilor.

Text de Eugen Moga

Înapoi